Un blog despre credit si credite

Obiectivul fundamental al B. N. R. este stabilit în Legea privind statutul băncii în articolul 2, şi este asigurarea stabilităţii monedei naţionale, pentru a contribui la stabilitatea preţurilor. Pentru asigurarea obiectivului său fundamental, B.NR. elaborează, aplică şi răspunde de olitica monetară, valutară, de credit, de plăţi, precum şi de autorizarea şi supravegherea prudenţială bancară, în cadrul politicii generale a statului, urmărind funcţionarea normală a sistemului bancar şi participarea unui sistem financiar specific economiei de piaţă.
În vederea îndeplinirii obiectivelor sale, Banca Naţională a României colaborează cu autorităţile publice centrale şi locale.

În temeiul Legii 101/1998, art. 3, alin. 2, B.N.R. i se va solicita punctul de vedere asupra actelor normative ale autorităţilor publice care privesc direct politica monetară, activitatea bancară, regimul valutar şi datoria publică.
La elaborarea proiectelor bugetelor administraţiei publice centrale, B.NR. este consultată în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor împrumuturilor sectorului public.
B.N.R. elaborează studii şi analize privind moneda, regimul valutar, creditul şi operaţiunile sistemului bancar de plăţi.
În vederea cooperării internaţionale, Parlamentul României împuterniceşte B.NR. :
1) să participe la organizaţii internaţionale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plăţi şi poate să devină membru al acestora,
2) să participe, în numele statutului, la tratative şi negocieri externe financiare, monetare, valutare, de credit şi de plăţi, precum şi în domeniul autorizării supravegherii bancare,
3) să exercite drepturi şi să îndeplinească obligaţii care revin României în alitate de membru al Fondului Monetar Internaţional, inclusiv utilizarea facilităţilor acestei instituţii de finanţare pe termen mediu şi lung pentru nevoile balanţei de plăţi şi consolidarea rezervelor internaţionale ale ţării,
4) să poată negocia şi încheia acorduri, convenţii sau înţelegeri privind împrumuturi pe termen scurt, şi alte operaţiuni financiar-bancare cu instituţii financiare internaţionale, bănci centrale, societăţi bancare şi nebancare, cu condiţia rambursării acestora în termen de un an,
5) să poată încheia, în nume propriu sau în numele statului, în contul şi din dispoziţia acestuia, acorduri de decontare şi de plăţi sau orice alte contracte, având acelaşi scop, cu instituţii publice sau private care îşi au sediul în străinătate.

Datorită monopolizării dreptului de emisiune moneatară, de-a lungul timpului, banca centrală s-a transformat într-o instituţie de supraveghere, control şi susţinere a sistemului bancar în ansamblul său, dobândind de aceea denumirea de “bancherul celeorlalte bănci” sau de “bancă a băncilor”.

Datorită modificărilor suferite în economie, ce au un impact direct asupra activităţii bancare, pe de o parte, Parlamentul României a adoptat trei legi în materie - Legea nr. 58/1999, Legea bancară, Legea nr. 83/1998 – privind procedura falimentului băncilor şi Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, iar, pe de altă parte, în baza acestor legi, autoritatea de reglementare în domeniu - Băncii Naţionale a României – a elaborat o multitudine de noi reglementări, ordine, norme, circulare, prin care s-au concretizat principiile instituite de legile bancare în aceste acte normative .

Astfel, Statutul legal al Băncii Naţionale a României (B.NR.) este reglementat de Legea nr. 101 din 26 mai 1998 , în vigoare la 1 iulie 1998 care a abrogat Legea cu acelaşi obiect nr. 34/1991. Articolul 1 din această lege prevede că Banca Naţională a României este banca centrală a statului român, având personalitate juridică. B.NR. are sediul central în Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii în capitală şi în alte loccalităţi din ţară, având statutul unei autorităţi administrative autonome de specialitate, fiind independentă faţă de executiv şi desfăşurându-şi activitatea sub supravegherea Parlamentului României